Sindromul Brahicefalic

Sindromul Brahicefalic

Unii dintre cei mai drăguți și exuberanți căței sunt brahicefalicii, adică cei din rasele Boxer, Bulldog, Pug, Shi-tzu dar si altele.
 
Ei pot suferi de sindromul brahicefalic, adică respiră cu greutate din cauza unor defecte care limitează circulația aerului prin aparatul respirator.
 
Acest sindrom este compus din 4 entități patologice:
  • Nări prea strâmte
  • Văl palatin prea lung
  • Diverticuli laringieni
  • Trahee subdimensionată
Cele mai periculoase sunt ultimele două variante, datorită șanselor scăzute de remediere.
 
Diverticulii laringieni reprezintă primul stadiu în paralizia laringelui și, chiar dacă se elimină chirurgical, paralizia poate progresa.
 
Din fericire, se întămplă rar.
 
Pentru primele trei defecte de conformație, dacă se intervine în stadiu incipient, se pot corecta chirurgical cu succes, intervenția nefiind deosebit de traumatică.
 
Efectele apar imediat și animalul nu mai „fornăie” permanent, suportă mai bine căldura din timpul verii, nu mai sforăie până la sufocare  pe timpul nopții și este capabil de efort pentru un timp mai indelungat.
 
În concluzie, toți posesorii de astfel de câini trebuie să cunoască cu ce probleme se pot confrunta, dar și faptul că acestea se pot corecta de timpuriu, pentru a sigura celor mai buni prieteni o viață cât mai confortabilă.
 
În caz contrar, acestea pot evolua către complicații grave, atât rspiratorii cât și cardiace, și nu numai.
 
Recomandarea noastră este ca puiuții aparținând raselor brahicefalice să fie evaluate clinic și radiologic de catre un medic specialist, la o vârsta de 6 luni sau mai devreme, când nu sunt semne clinice de insuficiență respiratorie